Registrul de casă (coduri 14-4-7A și 14-4-7bA, OMFP 2634/2015) este evidența cronologică a tuturor încasărilor și plăților în numerar și stabilește, la sfârșitul fiecărei zile, soldul de casă; monetarul (cod istoric 14-50-61) este inventarierea fizică a numerarului la închiderea zilei, pe categorii de bancnote și monede. Formula practică: registrul spune cât ar trebui să fie în casă, monetarul dovedește cât este efectiv.
Pe scurt
- Registrul de casă: înregistrează cronologic toate încasările și plățile în numerar, pe baza documentelor justificative, și stabilește soldul de casă la sfârșitul fiecărei zile — coduri 14-4-7A și 14-4-7bA (lei), 14-4-7/aA și 14-4-7/cA (valută), anexa 2 la OMFP 2634/2015.
- Monetarul: inventariază fizic numerarul din casă la sfârșitul zilei, pe cupiuri (câte bancnote de 100, de 50 etc.) — cod istoric 14-50-61 (Ordin MF 2055/1998), absent din nomenclatorul actual.
- Obligativitate: registrul de casă are normă specifică în vigoare; monetarul este practică consacrată, cerută de procedurile interne și la predarea casei, nu de un text de lege.
- Plafon sold de casă: maximum 50.000 lei zilnic (Legea 70/2015, art. 4^2); excedentul se depune la bancă în 2 zile lucrătoare.
- Arhivare ambele: 5 ani de la 1 iulie a anului următor întocmirii (art. 25 din Legea contabilității nr. 82/1991, forma dată de Legea 36/2023).
- Tipărire: ambele se tipăresc liber — niciunul nu mai este document cu regim special.
Ce este registrul de casă și ce evidențiază?
Registrul de casă este documentul prin care casieria înregistrează, zi de zi, toate operațiunile cu numerar. Norma specifică din anexa 2 la OMFP 2634/2015 îi definește exact funcția: „document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar (lei sau valută), efectuate prin casieria entității; document de stabilire, la sfârșitul fiecărei zile, a soldului de casă; document de înregistrare în contabilitate a operațiunilor de casă". În nomenclatorul actual figurează cu codurile 14-4-7A și 14-4-7bA pentru operațiunile în lei, respectiv 14-4-7/aA și 14-4-7/cA pentru operațiunile în valută.
Se întocmește zilnic, pe baza documentelor justificative de încasări și plăți: chitanțele pentru sumele intrate în casă și dispozițiile de plată/încasare pentru sumele ieșite. Fiecare rând din registrul de casă are în spate un asemenea document — fără act justificativ, înregistrarea nu are acoperire.
O nuanță pe care multe articole de pe web o ratează: numărul de exemplare nu mai este fixat de normă. Regula „2 exemplare, de către casier" venea din OMEF 3512/2008, abrogat din 2016; astăzi circuitul documentelor se stabilește prin procedurile proprii ale entității (art. 4 alin. (3) din OMFP 2634/2015), iar practica dominantă rămâne varianta autocopiativă în 2 exemplare — originalul la casierie, copia la contabilitate. Am detaliat completarea în ghidul Ce este registrul de casă?.
Ce este monetarul și de ce nu mai apare în nomenclator?
Monetarul este documentul prin care casierul inventariază, la sfârșitul zilei, numerarul existent în casă, pe categorii de bancnote și monede: câte bancnote de 100 de lei, câte de 50, câte monede de 50 de bani și așa mai departe, fiecare rând înmulțit cu valoarea nominală și totalizat. A fost reglementat prin Ordinul MF 2055/1998, cu codul 14-50-61, pentru comerțul cu amănuntul — dar nu figurează în nomenclatorul actual al OMFP 2634/2015. Valoarea totală din monetar trebuie să corespundă cu numerarul fizic din casă și, în retail, cu raportul de gestiune zilnic.
Este cerut de lege? Nu expres — niciun text de lege actual nu îl impune, iar OUG 28/1999 privind casele de marcat nu îl menționează deloc: obligațiile legate de AMEF se rezumă la bonul fiscal, raportul Z și registrul special completat la defectarea aparatului. Monetarul este o practică consacrată, cerută de procedurile interne și la predarea casei, nu de un text de lege — se ține în temeiul art. 4 din OMFP 2634/2015, care lasă documentele și circuitul lor pe seama procedurilor proprii aprobate de entitate. Detalii complete în ghidul Ce este monetarul?.
Tabel comparativ: monetar vs. registru de casă
| Criteriu | Registru de casă | Monetar |
|---|---|---|
| Funcție | Evidența cronologică a tuturor încasărilor și plăților în numerar + soldul de casă la sfârșitul zilei | Inventarierea fizică a numerarului la închiderea zilei, pe cupiuri de bancnote și monede |
| Ce arată | Cât ar trebui să fie în casă (soldul scriptic) | Cât este efectiv în casă (numerarul faptic) |
| Cine îl întocmește | Casierul (sau persoana care gestionează casa), conform procedurilor proprii | Casierul, la sfârșitul zilei |
| Când | Zilnic, operațiune cu operațiune, pe baza documentelor justificative | La închiderea zilei, într-o singură numărare |
| Temei / cod | OMFP 2634/2015, anexa 2 — coduri 14-4-7A, 14-4-7bA (lei), 14-4-7/aA, 14-4-7/cA (valută) | Cod istoric 14-50-61 (Ordin MF 2055/1998); absent din nomenclatorul actual |
| Obligativitate | Normă specifică în vigoare | Practică consacrată, cerută de procedurile interne și la predarea casei |
| Regim special | Nu | Nu (a avut doar în 1999–2006) |
| Arhivare | 5 ani de la 1 iulie a anului următor | 5 ani de la 1 iulie a anului următor |
Registrul spune cât ar trebui, monetarul dovedește cât este
Cele două documente nu concurează, ci se verifică reciproc. Registrul de casă construiește soldul scriptic: sold inițial + încasări − plăți = cât ar trebui să existe în sertar la finalul zilei. Monetarul face fotografia fizică a aceluiași sertar: casierul numără efectiv bancnotele și monedele, pe cupiuri, și obține totalul faptic.
Când cele două cifre coincid, evidența casei este închisă corect. Când diferă, diferența are un nume — plus sau minus de casă — și trebuie investigată înainte de semnare: o încasare neînregistrată, o plată fără dispoziție, o eroare de calcul sau o lipsă reală în gestiune. Tocmai de aceea monetarul este cerut sistematic la predarea casei între schimburi sau între casieri: cel care preia semnează pentru o sumă numărată, nu pentru un sold de pe hârtie.
În comerțul cu amănuntul, verificarea are trei puncte, nu două: totalul monetarului trebuie să corespundă și cu soldul din raportul de gestiune al zilei — despre acest al treilea document am scris în ghidul Ce este raportul de gestiune?.
Plafonul de casă de 50.000 lei și limitele de numerar în 2026
Peste ambele documente stă stratul de conformitate al Legii 70/2015, în forma consolidată la zi. Soldul zilnic de casă — exact cifra pe care registrul o calculează și monetarul o dovedește — este plafonat la 50.000 lei (500.000 lei pentru magazinele de tipul cash and carry, supermagazine și hipermagazine), conform art. 4^2, introdus prin Legea 296/2023. Excedentul trebuie depus la bancă în termen de 2 zile lucrătoare.
Limitele pe operațiuni, în aceeași lege: încasări și plăți între persoane juridice de maximum 5.000 lei/zi/persoană (plățile către furnizori sunt plafonate și la 10.000 lei/zi în total; 10.000 lei pentru cash and carry), respectiv 10.000 lei/zi/persoană pentru operațiunile cu persoane fizice. Fragmentarea tranzacțiilor pentru a ocoli plafoanele este interzisă. Sancțiunea actuală este 25% din suma care depășește plafonul, dar minimum 500 lei (art. 12 alin. (1)) — banda „10%" care încă circulă pe web este expirată.
Tot din zona conformității: de la 1 ianuarie 2026, orice persoană juridică trebuie să dețină cel puțin un cont de plăți (Legea 239/2025; firmele nou-înființate au 60 de zile lucrătoare, iar lipsa contului se sancționează cu amendă de 3.000–10.000 lei). Numerarul nu mai poate fi singurul circuit al firmei — dar atâta timp cât există casierie, registrul de casă și monetarul rămân perechea care o ține sub control.
Greșeli frecvente
1. „Monetarul este obligatoriu prin legea X." Nicio normă actuală nu îl impune expres — este practică consacrată, cerută de procedurile interne și la predarea casei, nu de un text de lege. Greșeala inversă e la fel de riscantă: să renunți complet la el înseamnă să nu poți dovedi, la o diferență de casă, cât numerar exista efectiv.
2. „Monetarul e document cu regim special." Afirmație moartă din 2007: regimul special de tipărire și înseriere a existat doar între 1999 și 2006 și a fost desființat de la 1 ianuarie 2007. Astăzi ambele formulare se tipăresc liber.
3. Registrul de casă completat retroactiv. Norma cere întocmirea zilnică, pe baza documentelor justificative ale zilei. Reconstituirea „din amintiri" la final de săptămână lasă exact golurile pe care le semnalează apoi monetarul.
4. Semnarea monetarului cu diferențe neexplicate. Un monetar care nu bate cu soldul din registru nu se semnează „ca să închidem ziua" — diferența se investighează și se consemnează; altfel, plusul sau minusul de casă se rostogolește în zilele următoare.
5. Sold de casă peste 50.000 lei ținut „în sertar". Excedentul peste plafon trebuie depus la bancă în 2 zile lucrătoare; sancțiunea de 25% din suma care depășește plafonul (minimum 500 lei) se aplică exact pe cifra pe care registrul și monetarul o documentează zilnic.
Întrebări frecvente
Care este diferența dintre monetar și registru de casă?
Registrul de casă este evidența cronologică a tuturor încasărilor și plăților în numerar, întocmită zilnic pe baza documentelor justificative, cu stabilirea soldului la sfârșitul zilei; monetarul este inventarierea fizică a numerarului la închiderea zilei, pe categorii de bancnote și monede. Registrul arată cât ar trebui să fie în casă, monetarul dovedește cât este efectiv — iar diferența dintre ele semnalează plusuri sau minusuri de casă.
Este obligatoriu monetarul?
Nu printr-un text de lege expres: monetarul nu figurează în nomenclatorul actual OMFP 2634/2015, iar OUG 28/1999 privind casele de marcat nu îl menționează deloc. Este însă o practică consacrată, cerută de procedurile interne și la predarea casei — se ține în temeiul art. 4 din OMFP 2634/2015, care lasă documentele pe seama procedurilor proprii ale entității. În comerțul cu amănuntul, renunțarea la el face practic imposibilă dovada numerarului faptic la o diferență de casă.
Cine completează registrul de casă și când?
Registrul de casă se completează zilnic, de către casier sau de persoana care gestionează casieria (în firmele mici, de regulă administratorul), pe baza documentelor justificative de încasări și plăți — chitanțe, dispoziții de plată/încasare. Norma actuală nu mai fixează numărul de exemplare; circuitul se stabilește prin procedurile proprii ale entității (art. 4 alin. (3) din OMFP 2634/2015), practica uzuală fiind 2 exemplare autocopiative.
Care este plafonul soldului de casă?
Soldul zilnic de casă este plafonat la 50.000 lei — respectiv 500.000 lei pentru magazinele cash and carry, supermagazine și hipermagazine — conform art. 4^2 din Legea 70/2015, introdus prin Legea 296/2023. Sumele care depășesc plafonul se depun la bancă în termen de 2 zile lucrătoare, iar nerespectarea se sancționează cu 25% din suma care depășește plafonul, minimum 500 lei.
Monetarul mai este document cu regim special?
Nu. Monetarul a avut regim special doar în perioada 1999–2006; regimul special de tipărire și înseriere a fost desființat de la 1 ianuarie 2007, iar afirmațiile contrare de pe web sunt informație expirată. Astăzi monetarul — la fel ca registrul de casă — se poate tipări liber, fără serie impusă și fără aviz.
Trebuie să corespundă monetarul cu registrul de casă?
Da — totalul numerarului inventariat în monetar trebuie să fie egal cu soldul final al zilei din registrul de casă, iar în comerțul cu amănuntul și cu soldul din raportul de gestiune. Orice diferență se investighează înainte de semnare: ea indică fie o eroare de înregistrare, fie un plus sau un minus real în gestiunea numerarului.
Comandă monetar și registru de casă
Cele două formulare se folosesc împreună, zi de zi — pe formularetipizate.ro le găsiți pe amândouă: registrul de casă pentru evidența cronologică a operațiunilor și monetarul pentru inventarierea numerarului la închiderea zilei, alături de chitanțiere și dispoziții de plată/încasare pentru documentele justificative din spatele fiecărui rând. Toate sunt disponibile și în variantă personalizată, cu datele firmei pretipărite; detaliile și prețurile sunt pe pagina fiecărui produs, iar livrarea se face prin curier în toată România.