Bonul de comandă-chitanță este documentul cu care un atelier care lucrează pentru populație - croitorie, curățătorie, service GSM, reparații de electronice, electrocasnice sau încălțăminte - preia comanda clientului: obiectul primit și starea lui, serviciul comandat, tariful, avansul, restul de plată, termenul de execuție și data convenită pentru ridicare. Nu mai are un model oficial: fostele coduri 14-4-11 și 14-4-11/a au dispărut odată cu abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 831/1997, iar firma folosește un model propriu, după regulile din Ordinul nr. 2.634/2015.
Pe scurt
- Ce este: dovada comenzii și a obiectului lăsat în atelier, cu prețul, avansul, restul de plată și termenele.
- Cine îl folosește: croitoriile, curățătoriile, atelierele de reparații pentru telefoane, electronice, electrocasnice, încălțăminte sau ceasuri.
- Model oficial: nu există. Modelul tradițional (fost cod 14-4-11 cu TVA și 14-4-11/a fără TVA) venea din HG nr. 831/1997, abrogată prin HG nr. 105/2009; nomenclatorul din Ordinul nr. 2.634/2015 nu cuprinde un bon de comandă.
- Bonul fiscal: bonul de comandă-chitanță se emite alături de bonul fiscal, nu în locul lui. Firmele cu casă de marcat încasează avansul și restul cu bon fiscal (OUG nr. 28/1999, art. 1 alin. (1) și (9)).
- Obiectul neridicat: după 6 luni de la data convenită pentru ridicare, prestatorul îl poate vinde, după ce l-a înștiințat în scris pe client (Codul civil, art. 1.868).
- Variante: cu TVA (preț unitar și valoare fără TVA, valoarea TVA) sau fără TVA (tarif și valoare).
Cine folosește bonul de comandă-chitanță?
Orice prestator care primește în atelier bunul clientului ca să lucreze cu el: croitoriile și atelierele de retușuri, curățătoriile chimice și spălătoriile, service-urile GSM, atelierele de reparații pentru electronice, electrocasnice, încălțăminte, marochinărie sau ceasuri. Clientul lasă obiectul, primește exemplarul lui de pe bonul de comandă-chitanță și revine să îl ridice la data convenită.
Service-urile auto au un document propriu, comanda de reparație, cu datele vehiculului (VIN, kilometraj) și conținutul cerut de reglementările RAR. Restaurantele folosesc un document diferit, bonul de comandă pentru restaurant, cu care ospătarul transmite comanda la bucătărie.
Are bonul de comandă-chitanță un model oficial?
Nu. Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 avea, în anexa nr. 1A, „Bon de comanda-chitanta (T.V.A.) 14-4-11" și „Bon de comanda-chitanta 14-4-11/a", ca formulare cu regim special. Hotărârea a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 105/2009 (Monitorul Oficial nr. 105 din 20 februarie 2009), iar nomenclatorul documentelor financiar-contabile din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.634/2015 nu cuprinde un bon de comandă.
Astăzi, bonul de comandă-chitanță este un document cu modelul firmei. Ordinul nr. 2.634/2015 stabilește ce cuprinde orice document (anexa nr. 1, pct. 2 și 3): denumirea documentului, denumirea și sediul emitentului, forma juridică, codul de identificare fiscală și capitalul social, după caz, numărul și data, părțile, conținutul operațiunii, datele cantitative și valorice, numele și semnăturile persoanelor care răspund de operațiune. Firma poate stabili norme proprii de întocmire și utilizare (pct. 23), alege numărul de exemplare (pct. 22) și își numerotează intern documentele, cu un număr de ordine sau o serie secvențială stabilită de ea (pct. 24).
Bonul de comandă-chitanță și bonul fiscal
Operatorii economici care încasează, integral sau parțial, cu numerar sau cu cardul, contravaloarea serviciilor prestate direct către populație folosesc aparate de marcat electronice fiscale (OUG nr. 28/1999, art. 1 alin. (1)). Încasarea parțială înseamnă și avansul. Aceiași operatori nu au voie să înmâneze clienților „documente care atestă plata contravalorii bunurilor achiziționate sau serviciilor prestate, altele decât bonurile fiscale, cu excepția situației prevăzute la alin. (8)" (art. 1 alin. (9)); excepția privește casa de marcat defectă.
De aceea, la un atelier cu casă de marcat, bonul de comandă-chitanță nu confirmă plata: avansul și restul se încasează cu bon fiscal, iar pe formular se trece numărul bonului fiscal. Pe bonul de comandă-chitanță de pe formularetipizate.ro, rubricile „Avans achitat cu bon fiscal / chitanță nr. … din …" și „Rest de plată achitat cu bon fiscal / chitanță nr. … din …" sunt făcute pentru asta.
Încasările din serviciile de instalații, reparații și întreținere a bunurilor efectuate la domiciliul clientului sunt exceptate de la obligația casei de marcat (art. 2 lit. i)); dacă firma nu folosește casa de marcat, pentru încasările cu numerar de la populație emiterea de chitanțe este obligatorie (art. 2^1). Pentru chitanță există chitanțierul (cod 14-4-1).
Cu TVA sau fără TVA?
Varianta cu TVA are în tabel prețul unitar și valoarea fără TVA și o coloană pentru valoarea TVA; varianta fără TVA are tariful și valoarea. Alegerea ține de firmă: plătitorii de TVA folosesc de obicei varianta cu TVA, ceilalți varianta fără TVA.
Bonul de comandă-chitanță nu este factură și nici bon fiscal și nu se transmite în RO e-Factura. Pentru serviciile către populație încasate cu bon fiscal, factura se emite doar dacă o cere clientul (Codul fiscal, art. 319 alin. (10) lit. a)).
Ce se întâmplă cu obiectul neridicat?
Regula este în Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată), art. 1.868, „Vânzarea bunurilor neridicate în termen". Alin. (1): „Dacă antreprenorul s-a obligat să execute o lucrare cu materialul beneficiarului sau să presteze un serviciu cu privire la un bun pe care beneficiarul i l-a predat în acest scop, iar acesta din urmă nu ridică bunul în termen de 6 luni socotit din ziua convenită pentru recepție sau, când lucrarea ori serviciul s-a finalizat mai târziu, de la data finalizării, antreprenorul, după ce l-a înștiințat în scris pe beneficiar, are dreptul să vândă bunul cu diligența unui mandatar cu titlu gratuit al beneficiarului."
Din prețul obținut, prestatorul reține prețul lucrării și cheltuielile de vânzare, iar diferența o consemnează la dispoziția clientului (alin. (2)). Regula nu se aplică dacă clientul a introdus împotriva prestatorului o acțiune întemeiată pe neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a lucrării (alin. (3)).
Termenul este de 6 luni, nu de un an, cum scrie pe unele formulare mai vechi. Formularul nostru are regula tipărită, iar rubrica „Data convenită pentru ridicare" fixează data de la care curg cele 6 luni.
Ce trebuie să afle clientul despre serviciu
OG nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, art. 21: „Informațiile referitoare la serviciile prestate trebuie să cuprindă categoria calitativă a serviciului, timpul de realizare, termenul de garanție, tariful, riscurile previzibile și, după caz, declarația de conformitate." Bonul de comandă-chitanță are rubrici pentru fiecare: tariful în tabel, termenul de execuție, termenul de garanție și rândul „Categoria calitativă, riscuri previzibile, alte mențiuni".
Prin ce diferă de documentele asemănătoare
| Document | Cine îl folosește | Ce consemnează |
|---|---|---|
| Bon de comandă-chitanță | ateliere care lucrează pentru populație (croitorie, curățătorie, GSM, electrocasnice) | comanda, obiectul primit și starea lui, tariful, avansul, restul de plată, termenele |
| Comandă de reparație | service-uri auto | vehiculul (VIN, km), lucrările solicitate, manopera, piesele, certificatul de garanție |
| Fișă de intervenție service | ateliere IT, GSM, electrocasnice | echipamentul (serie, IMEI), defectul, diagnosticul, manopera și piesele |
| Chitanțier | orice firmă care încasează în numerar fără bon fiscal | suma încasată și plătitorul (cod 14-4-1, Ordinul nr. 2.634/2015) |
| Bon de comandă restaurant | restaurante, baruri | comanda de la masă, transmisă la bucătărie sau bar |
Cum se completează bonul de comandă-chitanță
Pașii urmează bonul de comandă-chitanță de pe formularetipizate.ro.
Pasul 1 - Antetul, seria și numărul. La varianta personalizată, datele firmei sunt tipărite; la cea standard, completați denumirea și forma juridică, Nr. ord. Reg. Com., C.I.F., capitalul social, sediul și telefonul. Treceți data; seria și numărul sunt tipărite.
Pasul 2 - Clientul. Scrieți numele și prenumele, adresa și telefonul clientului.
Pasul 3 - Obiectul și serviciul. În tabel, treceți obiectul primit și serviciul comandat, unitatea de măsură, cantitatea, tariful și valoarea; la varianta cu TVA, prețul și valoarea fără TVA și valoarea TVA. Completați rândul de TOTAL.
Pasul 4 - Starea obiectului și informațiile despre serviciu. Notați defectele și semnele particulare ale obiectului la primire, categoria calitativă, riscurile previzibile și alte mențiuni.
Pasul 5 - Termenele și plata. Completați termenul de execuție, data convenită pentru ridicare și termenul de garanție, apoi totalul de plată, avansul și restul de plată. Pentru avans, treceți numărul și data bonului fiscal sau ale chitanței cu care s-a încasat.
Pasul 6 - Semnăturile. Atelierul semnează la „Am primit obiectul în starea descrisă", clientul semnează alături și primește exemplarul lui.
Pasul 7 - Ridicarea. Când clientul ridică obiectul, completați data, numărul bonului fiscal sau al chitanței pentru restul de plată și cereți semnătura clientului.
Întrebări frecvente
Ține bonul de comandă-chitanță loc de bon fiscal?
Nu. Firmele care încasează cu casa de marcat nu au voie să înmâneze clientului alt document care atestă plata decât bonul fiscal (OUG nr. 28/1999, art. 1 alin. (9)). Bonul de comandă-chitanță rămâne dovada comenzii și a obiectului primit, iar pe el se trece numărul bonului fiscal.
Mai are bonul de comandă-chitanță cod 14-4-11?
Nu. Codurile 14-4-11 (cu TVA) și 14-4-11/a (fără TVA) veneau din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997, abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 105/2009. Astăzi formularul nu are cod și nici regim special.
Câte exemplare trebuie să aibă?
Ordinul nr. 2.634/2015 lasă numărul de exemplare la alegerea firmei, prin proceduri proprii (art. 4 alin. (3), anexa nr. 1 pct. 22). Modelul tradițional avea 3 exemplare; un carnet în 2 exemplare acoperă exemplarul clientului și copia atelierului.
Ce fac cu obiectul pe care clientul nu îl ridică?
Codul civil, art. 1.868: după 6 luni de la ziua convenită pentru recepție (sau de la finalizarea lucrării, dacă aceasta a fost mai târziu), prestatorul îl poate vinde, după ce l-a înștiințat în scris pe client; reține prețul lucrării și cheltuielile de vânzare și consemnează diferența la dispoziția clientului.
Cât timp se păstrează bonul de comandă-chitanță?
Nu are un termen de păstrare propriu. Când stă la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează ca document justificativ 5 ani, calculați de la data de 1 iulie a anului următor celui în care s-a încheiat exercițiul financiar în care a fost întocmit (Legea contabilității nr. 82/1991, art. 25).
Comandă bonul de comandă-chitanță
Pe formularetipizate.ro găsiți bonul de comandă-chitanță în format A5, carnet autocopiativ cu 50 de seturi în 2 sau 3 exemplare, cu sau fără TVA, standard sau personalizat cu datele firmei. Pentru service-urile auto este comanda de reparație, iar pentru încasările în numerar fără bon fiscal, chitanțierul.