O exploatație agricolă care solicită plăți APIA are nevoie, în funcție de profil, de până la cinci evidențe de bază: registrul exploatației (registrul fermierului), planul de fertilizare și registrul de tratamente fitosanitare pentru fermele cu teren, registrul de tratamente veterinare pentru fermele de animale și carnetul de stupină pentru apicultori. Toate se completează la zi, se păstrează la fermă și se prezintă la control - APIA pe condiționalitate, DSVSA pentru animale, oficiul fitosanitar pentru tratamentele cu produse de protecție a plantelor.
Pe scurt
- Ferma vegetală: registrul exploatației (registrul fermierului) + planul de fertilizare + registrul de tratamente fitosanitare - documentele de evidență verificate la controlul de condiționalitate: primele două de APIA, registrul fitosanitar de Autoritatea Națională Fitosanitară (SMR 7).
- Ferma de animale: registrul de tratamente veterinare - Reg. (UE) 2019/6, art. 108, păstrat cel puțin 5 ani.
- Stupina: carnetul de stupină - nedeținerea și necompletarea lui sunt contravenții, conform Legii apiculturii nr. 383/2013 (art. 18).
- Cât se păstrează: documentele de evidență ale exploatației - 3 ani de la ultima înregistrare; tratamentele veterinare - cel puțin 5 ani.
- De unde le comanzi: registrele sunt disponibile în categoria tipizate agricole, standard sau personalizate cu datele exploatației.
Ce registre țin fermierii pentru APIA?
Fermierii care solicită plăți APIA țin evidențele exploatației: registrul exploatației (registrul fermierului) pentru lucrările agricole pe parcele, planul de fertilizare și registrul de tratamente fitosanitare, iar fermele de animale adaugă registrul de tratamente veterinare, verificat de DSVSA, inclusiv pe condiționalitate (SMR 5). Documentele cerute la SMR 2 (nitrați), între care planul de fertilizare, se păstrează 3 ani de la ultima înregistrare, iar registrul de tratamente fitosanitare cel puțin 3 ani; pentru registrul exploatației ghidul nu prevede un termen anume. Toate se prezintă la controlul de condiționalitate: APIA verifică registrul exploatației și planul de fertilizare, Autoritatea Națională Fitosanitară registrul de tratamente fitosanitare (SMR 7), iar DSVSA registrul de tratamente veterinare (SMR 5).
Nu orice fermă are nevoie de toate cele cinci registre - setul depinde de profilul exploatației. O fermă exclusiv vegetală lucrează cu primele trei, o fermă zootehnică fără teren se concentrează pe evidențele veterinare, iar o stupină ține carnetul de stupină. Fermele mixte le combină, iar avantajul evidențelor pe hârtie este că fiecare registru rămâne la locul lui: registrul exploatației în biroul fermei, registrul de tratamente lângă dulapul cu produse, carnetul la stupină.
Aceste registre nu se confundă cu documentele administrative ale relației cu APIA - cererea unică de plată sau Registrul unic de identificare (RUI) - pe care le tratăm mai jos, la delimitări. Lista completă a documentelor cerute la o inspecție am detaliat-o în ghidul Documentele cerute la controlul APIA.
Ce este condiționalitatea PAC?
Condiționalitatea PAC este setul de norme pe care orice beneficiar de plăți APIA trebuie să le respecte pentru a primi subvențiile integral - iar evidențele exploatației sunt principala dovadă a respectării lor. Cadrul național este dat de Ordinul comun MADR/MMAP/ANSVSA nr. 54/570/32/2023, cu modificările și completările ulterioare (ultima prin Ordinul nr. 33/359/304/2026), și de Ghidul fermierului privind condiționalitatea, ediția a IV-a 2026, aprobat ca Anexa nr. 2 la OMADR nr. 84/2026.
Cerințele de condiționalitate relevante pentru evidențe sunt: SMR 2 - Nitrați (unde se verifică planul de fertilizare și documentele de evidență ale exploatației), SMR 7 (unde se verifică registrul de tratamente fitosanitare) și SMR 5 (unde DSVSA verifică evidențele tratamentelor veterinare).
O nuanță importantă din 2026: prin Ordinul nr. 33/359/304/2026 (pachetul „Omnibus"), exploatațiile cu o suprafață eligibilă de cel mult 10 ha nu mai sunt supuse controalelor și sancțiunilor administrative de condiționalitate (art. 5 alin. (5) și art. 6 alin. (3) din Ordinul nr. 54/570/32/2023). Pentru exploatațiile peste acest prag, lipsa evidențelor poate duce la reduceri sau excluderi de la plată.
Ce registre ține o fermă vegetală?
O fermă cu teren - cultură mare, legume, pomi sau viță-de-vie - ține trei evidențe de bază: registrul exploatației (registrul fermierului), planul de fertilizare și registrul de tratamente fitosanitare. Cele trei se completează corelat, pe aceleași parcele: culturile și perioadele din registrul exploatației se leagă de fertilizarea din plan și de tratamentele din registrul fitosanitar.
Registrul exploatației (registrul fermierului) - documentul de evidență a lucrărilor agricole: pe fiecare parcelă se trec culturile (principală, secundară, succesivă, de toamnă), perioadele de pregătire a terenului, de înființare și de recoltare și lucrările efectuate. Consemnarea este cerută pentru terenul arabil, la GAEC 6 și GAEC 7. Legea nu impune un model unic - Ghidul fermierului oferă în Anexa 3 un „model recomandat pentru documentul de evidență a lucrărilor agricole - Registrul exploatației", iar registrul tipizat A4 landscape reia aceste rubrici. Ghidul nu prevede un termen de păstrare pentru el. Detalii complete în ghidul Ce este registrul exploatației (registrul fermierului)?.
Planul de fertilizare - documentul care stabilește dozele de îngrășăminte pe parcelă, cerut de Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (anexa nr. 2 la Ordinul comun MMAP/MADR nr. 333/165/2021, art. 9). România aplică Programul de acțiune pe întreg teritoriul, nu doar în zone desemnate - deci cerința privește orice exploatație care fertilizează, indiferent de localitate. Planul face parte din „documentele de evidență ale exploatației" (art. 17 din Programul de acțiune), verificate la SMR 2 - Nitrați, iar regula centrală este plafonul de azot din îngrășăminte organice: maximum 170 kg N/ha/an (art. 9 alin. (1)). Am detaliat calculul în ghidul Ce este planul de fertilizare?.
Registrul de tratamente fitosanitare - evidența tuturor tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, obligatorie pentru utilizatorii profesioniști conform Reg. (CE) 1107/2009, art. 67 alin. (1), cu păstrare cel puțin 3 ani. Este verificat la SMR 7 și de oficiul fitosanitar. Conform OUG nr. 53/2025, art. 50, registrul se completează la zi „în format scriptic sau electronic", iar Ghidul fermierului privind condiționalitatea (ediția 2026) prevede că utilizatorul profesionist numerotează paginile registrului și menționează pe ultima filă câte pagini conține. Vezi și ghidul Ce este registrul de tratamente fitosanitare?.
Ce registre ține o fermă de animale?
O fermă zootehnică de la care se obțin produse alimentare ține obligatoriu registrul de evidență a tratamentelor veterinare, cerut de Reg. (UE) 2019/6, art. 108. În el se consemnează, pentru fiecare administrare de produs medicinal veterinar, câmpurile prevăzute la art. 108 alin. (2): data primei administrări, denumirea produsului, cantitatea, furnizorul și dovada achiziției, identificarea animalului sau a grupului tratat, medicul veterinar care a prescris (dacă e cazul), perioada de așteptare - chiar dacă este zero - și durata tratamentului.
Registrul de tratamente veterinare se păstrează cel puțin 5 ani (art. 108 alin. (5)) și este verificat de DSVSA, inclusiv la controlul de condiționalitate pentru APIA (SMR 5). Evidența mortalității este cerută de Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor de fermă (Ordinul ANSVSA nr. 75/2005, anexa pct. 5). Rubricile și completarea pas cu pas sunt în ghidul Ce este registrul de tratamente veterinare?.
Separat de tratamentele veterinare, ferma de animale ține și registrul de exploatație - evidența identificării și mișcării animalelor, reglementată de Ordinul ANSVSA nr. 208/2022, art. 9 și anexa nr. 10. Registrul conține datele de identificare și mișcare a animalelor, extrase din SNIIA (sistemul național de identificare) în format electronic sau tipărit, cu informațiile minime din anexa nr. 10 (art. 9 alin. (2) lit. d)); fermierul care este el însuși utilizator SNIIA nu mai are obligația să îl dețină (art. 43) - îl menționăm aici pentru delimitare, ca să nu fie confundat cu registrul de tratamente.
Ce este carnetul de stupină și cine îl ține?
Carnetul de stupină este documentul de evidență al stupinei prevăzut de Legea apiculturii nr. 383/2013, ținut de orice apicultor - este elaborat de forma asociativă și aprobat de A.N.S.V.S.A. În el se consemnează mișcarea efectivului, starea de sănătate și de întreținere a familiilor de albine, tratamentele efectuate și deplasările în pastoral.
Nedeținerea carnetului se sancționează cu avertisment sau amendă de la 100 la 150 lei, iar necompletarea lui cu avertisment sau amendă de la 50 la 100 lei (art. 18 alin. (1) lit. a) și b), în forma Legii nr. 79/2020); DSVSA verifică dacă apicultorul îl deține la înregistrarea stupinei familiale, iar copia lui actualizată se depune la cererea de sprijin apicol APIA. Carnetul de stupină în format A5 încape în lada apicolă și însoțește stupina inclusiv în pastoral - detalii în ghidul Ce este carnetul de stupină?.
Registrul agricol, registrul de exploatație și RUI - evidențele pe care ferma NU le cumpără
Trei evidențe cu nume asemănătoare nu sunt tipizate pe care ferma le achiziționează, iar confuzia cu ele este frecventă. Registrul agricol este registrul primăriei (OG 28/2008; ediția 2025-2029 aprobată prin HG 1627/2024) - fermierul doar își declară datele la primărie, nu ține el documentul. Registrul de exploatație pentru identificarea și mișcarea animalelor conține informațiile minime din anexa nr. 10 la Norma aprobată prin Ordinul ANSVSA nr. 208/2022 și se extrage din SNIIA. Iar RUI - Registrul unic de identificare - este un registru electronic gestionat de APIA (Ordinul MADR nr. 102/2024), nu un document fizic.
Diferența dintre registrul primăriei și evidența lucrărilor agricole a fermei am explicat-o pe larg în ghidul Registrul agricol vs. registrul fermierului.
Tabel recapitulativ: cine ține ce și cât se păstrează
| Document | Cine îl ține | Bază legală | Cât se păstrează |
|---|---|---|---|
| Registrul exploatației (registrul fermierului) | exploatațiile cu teren arabil, pe fiecare parcelă | Ghidul fermierului privind condiționalitatea, ed. a IV-a 2026 (GAEC 6, GAEC 7; model recomandat în Anexa 3); pentru GAEC 6, Ordinul MADR nr. 106/2024, art. 17 alin. (5) | neprevăzut în ghid |
| Planul de fertilizare | orice exploatație care fertilizează (Programul de acțiune se aplică pe întreg teritoriul) | Ordinul comun MMAP/MADR nr. 333/165/2021 (art. 17 din Programul de acțiune) | 3 ani, ca document de evidență al exploatației |
| Registrul de tratamente fitosanitare | utilizatorii profesioniști de produse de protecție a plantelor | Reg. (CE) 1107/2009, art. 67 alin. (1); OUG nr. 53/2025, art. 50 | cel puțin 3 ani |
| Registrul de tratamente veterinare | deținătorii de animale de la care se obțin produse alimentare | Reg. (UE) 2019/6, art. 108 | cel puțin 5 ani |
| Carnetul de stupină | orice apicultor | Legea apiculturii nr. 383/2013 | neprevăzut în lege; copia la zi se depune la cererea de sprijin APIA |
Se pot ține aceste evidențe electronic?
Da - iar hârtia rămâne la fel de legală în 2026. Pentru registrul de tratamente fitosanitare, OUG nr. 53/2025, art. 50 prevede explicit completarea la zi „în format scriptic sau electronic". Registrul exploatației (registrul fermierului) nu are un model impus prin lege, deci formatul rămâne la alegerea fermierului, iar registrul de exploatație pentru animale este ținut, conform Ordinului ANSVSA nr. 208/2022, pe hârtie sau electronic.
O singură evidență are și o cerință electronică: pentru tratamentele cu produse de protecție a plantelor, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/564 cere ca înregistrările să fie trecute și în format electronic, în cel mult 30 de zile - obligatoriu pentru tratamentele de la 1 ianuarie 2027 (pentru 2026, Reg. (UE) 2025/2203 permite statelor membre o derogare). Registrul pe hârtie rămâne evidența de lucru, iar pentru toate celelalte registre hârtia rămâne valabilă și după; în practică, registrul tipizat completat pe loc, la fermă, rămâne cel mai simplu de prezentat la un control neanunțat.
Ce verifică APIA la controlul pe condiționalitate?
La controlul de condiționalitate se verifică evidențele exploatației: APIA verifică registrul exploatației (registrul fermierului) și planul de fertilizare, Autoritatea Națională Fitosanitară registrul de tratamente fitosanitare (SMR 7), iar la fermele cu animale DSVSA verifică evidențele tratamentelor veterinare (SMR 5). Documentele se prezintă la fermă, iar pentru exploatațiile cu o suprafață eligibilă de peste 10 ha nerespectarea normelor de condiționalitate poate duce la reduceri sau excluderi de la plată.
Checklist-ul complet - de la cererea unică până la fiecare registru, pe tip de fermă - este în ghidul dedicat Documentele cerute la controlul APIA.
Greșeli frecvente în evidențele fermei
Registrele se reconstituie înaintea controlului. Evidențele completate „din memorie" cu câteva zile înainte de inspecție se recunosc ușor și își pierd credibilitatea. Regula din OUG nr. 53/2025 pentru registrul fitosanitar este completarea la zi - iar același principiu ține toate evidențele fermei în siguranță.
Evidențele nu sunt corelate între ele. Parcelele, culturile și perioadele din registrul exploatației trebuie să se potrivească cu cele din planul de fertilizare și din registrul fitosanitar - aceleași parcele, aceleași culturi, date care se leagă. Neconcordanțele dintre registre sunt primul semnal negativ la verificare.
Registrele vechi se aruncă prea devreme. Documentele de evidență ale exploatației se păstrează 3 ani de la ultima înregistrare, iar registrul de tratamente veterinare cel puțin 5 ani. Un registru încheiat nu se aruncă la finalul campaniei - se arhivează la fermă.
Registrul fitosanitar nu are paginile numerotate. Ghidul fermierului privind condiționalitatea (ediția 2026) prevede că utilizatorul profesionist numerotează paginile registrului și menționează pe ultima filă câte pagini conține - un caiet fără numerotare nu respectă formatul.
Perioada de așteptare se omite când este zero. La tratamentele veterinare, art. 108 din Reg. (UE) 2019/6 cere consemnarea perioadei de așteptare chiar dacă aceasta este zero - rubrica lăsată goală este o evidență incompletă.
Întrebări frecvente
Ce registru țin fermele de animale pentru tratamentele veterinare?
Registrul de evidență a tratamentelor veterinare, cerut de art. 108 din Reg. (UE) 2019/6 tuturor deținătorilor de animale de la care se obțin produse alimentare. În el se consemnează data primei administrări, denumirea și cantitatea produsului, furnizorul și dovada achiziției, animalul sau grupul tratat, medicul veterinar care a prescris (dacă e cazul), perioada de așteptare și durata tratamentului. Se păstrează cel puțin 5 ani și este verificat de DSVSA, inclusiv la controlul de condiționalitate pentru APIA.
Fermele mici mai sunt controlate pe condiționalitate?
Nu - prin Ordinul nr. 33/359/304/2026 (pachetul „Omnibus"), exploatațiile cu o suprafață eligibilă de cel mult 10 ha nu mai sunt supuse controalelor și sancțiunilor administrative de condiționalitate. Pentru exploatațiile peste acest prag, lipsa evidențelor poate duce în continuare la reduceri sau excluderi de la plată. Scutirea privește doar condiționalitatea: registrul de tratamente fitosanitare (OUG nr. 53/2025, art. 50), registrul de tratamente veterinare (Reg. (UE) 2019/6, art. 108) și carnetul de stupină (Legea nr. 383/2013) rămân obligatorii indiferent de suprafață.
Există un model oficial impus pentru registrul fermierului?
Nu - legea nu impune un model unic. Ghidul fermierului privind condiționalitatea (ediția a IV-a 2026) oferă în Anexa 3 un „model recomandat pentru documentul de evidență a lucrărilor agricole - Registrul exploatației", iar registrul tipizat reia aceste rubrici pe parcelă. Indiferent de model, documentul se ține la fermă și se prezintă la controlul APIA; ghidul nu prevede un termen de păstrare pentru el.
Cât timp se păstrează registrele fermei?
Planul de fertilizare și celelalte documente de evidență cerute de SMR 2 se păstrează 3 ani de la ultima înregistrare; pentru registrul exploatației (registrul fermierului) ghidul nu prevede un termen. Registrul de tratamente fitosanitare se păstrează cel puțin 3 ani (Reg. (CE) 1107/2009, art. 67), iar registrul de tratamente veterinare cel puțin 5 ani (Reg. (UE) 2019/6, art. 108 alin. (5)).
Registrul agricol de la primărie este același lucru cu registrul fermierului?
Nu. Registrul agricol este documentul oficial al primăriei (OG 28/2008), în care fermierul doar își declară datele, iar registrul fermierului (registrul exploatației) este evidența lucrărilor agricole pe parcele, ținută la fermă pentru condiționalitatea PAC. Diferențele complete sunt în ghidul Registrul agricol vs. registrul fermierului.
Comandă tipizatele pentru ferma ta
Formularetipizate.ro oferă registre pentru exploatații agricole, în categoria tipizate agricole: registrul exploatației (registrul fermierului), planul de fertilizare și registrul de tratamente fitosanitare în format A4 pentru fermele vegetale, registrul de tratamente veterinare A4 pentru fermele de animale și carnetul de stupină A5 pentru apicultori.
Registrele au rubricile cerute de reglementările în vigoare și pot fi personalizate cu denumirea și datele exploatației. Prețurile și opțiunile de tiraj sunt pe pagina fiecărui produs. Livrare rapidă prin curier în toată România.
