La un control, ITM verifică în primul rând documentele relațiilor de muncă: contractele individuale de muncă și copia lor la locul de muncă, evidența zilnică a orelor de muncă — condica de prezență sau fișele de pontaj —, statele de plată, regulamentul intern, dosarele de personal și transmiterile în REGES-Online, plus documentele de securitate și sănătate în muncă. Inspectorii de muncă au acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă în sediul oricărui angajator (Legea nr. 108/1999, republicată, art. 19 lit. a)), iar cea mai scumpă amendă — 40.000 lei pentru fiecare persoană primită la muncă fără contract — sancționează exact ceea ce nu există pe hârtie.
Pe scurt
- Cine controlează: inspectorii de muncă din Inspecția Muncii și inspectoratele teritoriale de muncă (ITM), în temeiul Legii nr. 108/1999, republicată; fundamentul internațional este Convenția OIM nr. 81/1947 privind inspecția muncii, ratificată prin Decretul nr. 284/1973.
- Anunțat sau neanunțat: acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă (art. 19 lit. a) din Legea 108/1999); angajatorul este obligat să pună documentele la dispoziție (art. 21).
- Ce verifică: contractele individuale de muncă, evidența orelor de muncă (art. 119 Codul muncii), statele de plată, regulamentul intern, dosarele de personal, transmiterile în REGES-Online și documentele SSM.
- Cea mai mare amendă: munca nedeclarată — 40.000 lei/persoană, cu plafon cumulat de 1.000.000 lei (art. 260 alin. (1) lit. e) Codul muncii, majorată prin Legea 239/2025, în vigoare din 18 decembrie 2025).
- Refuzul controlului: neprezentarea documentelor — amendă 5.000–10.000 lei (Legea 108/1999, art. 23); refuzul nejustificat după a doua solicitare devine infracțiune (art. 264 alin. (2) Codul muncii).
Cine controlează angajatorii și pe ce temei?
Controlul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă se exercită de inspectorii de muncă din cadrul Inspecției Muncii și al inspectoratelor teritoriale de muncă, pe temeiul Legii nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată. Legea le dă inspectorilor dreptul de a solicita angajatorului documentele și informațiile necesare controlului (art. 19), iar angajatorului obligația corelativă de a le pune la dispoziție (art. 21). La bază stă Convenția OIM nr. 81/1947 privind inspecția muncii, ratificată de România prin Decretul nr. 284/1973.
Regulile se aplică oricărui angajator, indiferent de formă: SRL, PFA cu salariați, ONG sau asociație de proprietari cu personal angajat. Controlul ITM se joacă aproape integral pe documente — inspectorul nu evaluează cât de bine merge afacerea, ci dacă fiecare persoană găsită la muncă are contract, pontaj și salariu documentate.
Poate veni ITM neanunțat?
Da — inspectorii de muncă au acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă în sediul oricărui angajator (Legea 108/1999, art. 19 lit. a)). Nu există obligație de preaviz, iar vizitele inopinate sunt chiar instrumentul principal al campaniilor de combatere a muncii nedeclarate.
Blocarea controlului este cea mai proastă strategie posibilă, pentru că escaladează rapid: refuzul de a pune documentele la dispoziția inspectorilor se amendează cu 5.000–10.000 lei (Legea 108/1999, art. 23), iar refuzul nejustificat de a le prezenta în cel mult 15 zile de la a doua solicitare este infracțiune, pedepsită cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală (art. 264 alin. (2) Codul muncii). Împiedicarea intrării organelor de control se pedepsește la fel (art. 264 alin. (3)).
Ce documente verifică ITM la angajator?
Inspectorii cer documentele care probează relația de muncă: contractele, evidența timpului de lucru, dovada plății salariilor, regulamentul intern, dosarele de personal și transmiterile în REGES. Tabelul de mai jos arată fiecare document, ce urmărește inspectorul în el și sancțiunile asociate (din art. 260 alin. (1) Codul muncii, dacă nu se indică altfel).
| Document | Ce urmărește inspectorul | Sancțiuni asociate |
|---|---|---|
| Contractele individuale de muncă | Formă scrisă, încheiate cel târziu în ziua anterioară începerii activității (art. 16 alin. (1) Codul muncii); CIM semnate electronic trebuie acceptate (art. 16 alin. (1^8)) | Persoană primită la muncă fără CIM = muncă nedeclarată: 40.000 lei/persoană, plafon 1.000.000 lei (lit. e)) |
| Copia CIM la locul de muncă | Păstrată la locul de muncă pentru salariații care lucrează acolo (art. 16 alin. (4)) | 10.000 lei, amendă fixă (lit. q)) |
| Evidența orelor de muncă | Ținută la locul de muncă, zilnic, pentru fiecare salariat, cu ora de începere și ora de sfârșit ale programului (art. 119 alin. (1)); se prezintă inspectorilor ori de câte ori se solicită | 1.500–3.000 lei (lit. m)) |
| Statele de plată | Dovada plății salariului (art. 168 alin. (1)–(2)); păstrare 5 ani pentru cele întocmite de la 1 ianuarie 2023, 50 de ani pentru cele anterioare | Neplata salariului cu întârziere de peste o lună: 5.000–10.000 lei/persoană (lit. s)); salariu sub minimul legal: 3.000–5.000 lei/persoană (lit. a)) |
| Regulamentul intern | Obligatoriu pentru orice angajator, indiferent de numărul de salariați (art. 241–242) | — |
| Dosarul personal al fiecărui salariat | Întocmit, păstrat la sediu și prezentat inspectorilor la solicitare (HG 295/2025, art. 8) | — |
| Transmiterile în REGES-Online | Contractele transmise; de la 1 ianuarie 2026, exclusiv prin REGES-Online (HG 295/2025) | Neînrolare în termen: 15.000–20.000 lei; contracte active neîncărcate: 5.000–10.000 lei (HG 295/2025, art. 11 alin. (3)–(4)); netransmiteri curente în termen: 3.000–8.000 lei (art. 9 alin. (2)–(3)) |
| Certificatul medical la angajare | Obligatoriu la încadrare (art. 27 Codul muncii) | 1.500–3.000 lei (lit. m)) |
Zona în care pică cei mai mulți angajatori la un control de rutină este evidența orelor de muncă. Art. 119 alin. (1) din Codul muncii cere o evidență ținută la locul de muncă, zilnic, pentru fiecare salariat, cu ora de începere și ora de sfârșit ale programului — exact rubricația unei condici de prezență sau a unei fișe de pontaj completate în fiecare zi. Pentru salariații mobili și cei care lucrează la domiciliu, evidența se ține în condițiile stabilite prin acord scris (art. 119 alin. (2)). Diferențele practice dintre cele două instrumente sunt explicate în comparația condică de prezență vs fișă de pontaj; pentru evidența detaliată per angajat există și fișa individuală de pontaj.
Atenție la o confuzie frecventă: REGES este registrul contractelor, nu al prezenței zilnice. De la 1 ianuarie 2026, transmiterea datelor despre contracte se face exclusiv prin REGES-Online (HG 295/2025) — termenele de înrolare au fost prelungite prin OUG 46/2025 până la 31 decembrie 2025, dată la care vechiul Revisal (HG 905/2017) a ieșit din uz —, dar condica sau pontajul rămân obligații separate, întemeiate pe art. 119.
La capitolul documente „administrative", regulamentul intern (art. 241–242 Codul muncii) este obligatoriu indiferent de numărul de salariați, iar dosarul personal al fiecărui salariat se întocmește, se păstrează la sediu și se prezintă inspectorilor la solicitare, salariatul având dreptul la copii în 15 zile lucrătoare (HG 295/2025, art. 8). Un registru de intrări-ieșiri ținut la zi completează dosarele: cu el dovedești când ai comunicat deciziile, convocările și adeverințele către salariați. Iar statele de plată sunt dovada plății salariului (art. 168 alin. (1)–(2)) — cele întocmite de la 1 ianuarie 2023 se păstrează 5 ani, cele anterioare 50 de ani (Legea contabilității 82/1991, art. 25, modificată prin Legea 36/2023); pentru asociațiile de proprietari, și ele angajatori pentru personalul propriu, există statul de plată tipizat.
Cât sunt amenzile ITM pentru munca nedeclarată și subdeclarată?
Amenda pentru primirea la muncă a unei persoane fără contract individual de muncă este de 40.000 lei pentru fiecare persoană, cu plafon cumulat de 1.000.000 lei — cuantum majorat prin Legea 239/2025, în vigoare din 18 decembrie 2025. Toate sancțiunile de mai jos sunt din art. 260 alin. (1) din Codul muncii, la nivelul din iulie 2026.
| Fapta | Amenda | Temei |
|---|---|---|
| Primire la muncă fără CIM (muncă nedeclarată) | 40.000 lei/persoană, plafon cumulat 1.000.000 lei | lit. e), majorată prin Legea 239/2025 |
| Primire la muncă fără transmiterea prealabilă în REGES | 20.000 lei/persoană, plafon 200.000 lei | lit. e^1) |
| Primire la muncă cu CIM suspendat | 20.000 lei/persoană | lit. e^2) |
| Muncă subdeclarată (salariu net mai mare decât cel din state/D112) | 8.000–10.000 lei/salariat, plafon 100.000 lei | lit. e^5) |
| CIM doar în limba română pentru salariat străin | 6.000 lei/contract | lit. e^6), introdusă prin OUG 32/2026 (din 27.04.2026) |
| Salariu sub minimul legal | 3.000–5.000 lei/persoană | lit. a), majorată prin Legea 283/2024 |
Două nuanțe importante. Prima: posibilitatea de a plăti jumătate din minimul amenzii în 48 de ore există doar pentru faptele de la lit. e)–e^3) — pentru restul se aplică regimul obișnuit. A doua: pentru muncă nedeclarată, inspectorii pot dispune și sistarea activității, iar reluarea activității fără remedierea neconformităților este infracțiune. Amenda este, deci, doar începutul — miza reală este continuitatea activității.
Ce controlează ITM în 2026? Prioritățile Inspecției Muncii
Prioritățile anului sunt stabilite prin „Programul cadru de acțiuni al Inspecției Muncii pentru anul 2026" nr. 103/MNU/23.12.2025, publicat pe inspectiamuncii.ro. Campaniile de combatere a muncii nedeclarate și subdeclarate vizează construcțiile, paza, service-urile auto, depozitele, comerțul, restaurantele și barurile, hotelurile și jocurile de noroc.
Tot în program figurează verificarea înrolării angajatorilor în REGES-Online (trimestrele I–II), controale privind zilierii (Legea 52/2011), încadrarea în muncă a străinilor, plus campanii dedicate sectorului catering/livrare/curierat și cabinetelor medicale individuale. Dacă activezi într-unul dintre aceste sectoare, probabilitatea unei vizite inopinate în 2026 este semnificativ mai mare decât media.
Verifică ITM și documentele SSM?
Da — ITM controlează și securitatea și sănătatea în muncă, nu doar relațiile de muncă: inspectorii cer fișele individuale de instruire SSM, fișele de aptitudini și evaluările de risc. Fișa individuală de instruire SSM este documentul cerut aproape la fiecare control, pentru fiecare salariat în parte. Lista completă a documentelor SSM și PSI, cu temeiurile și amenzile aferente, este în ghidul documentelor SSM și PSI obligatorii — nu o reluăm aici.
Cum te pregătești de controlul ITM
Pasul 1 - Verifică contractele individuale de muncă. Fiecare persoană care lucrează trebuie să aibă CIM în formă scrisă, încheiat cel târziu în ziua anterioară începerii activității (art. 16 alin. (1) Codul muncii) — inclusiv cele semnate electronic, pe care inspectorii sunt obligați să le accepte (art. 16 alin. (1^8)). Verifică și copia CIM la fiecare punct de lucru (art. 16 alin. (4)): lipsa ei costă 10.000 lei, amendă fixă.
Pasul 2 - Adu evidența orelor de muncă la zi. Completează condica de prezență sau fișa de pontaj zilnic, per salariat, cu orele de începere și de sfârșit ale programului (art. 119 alin. (1)) — o evidență reconstituită retroactiv se vede imediat. Dacă nu știi ce instrument ți se potrivește, pornește de la ghidul condicii de prezență și de la ghidul fișei de pontaj.
Pasul 3 - Verifică situația din REGES-Online. Confirmă că firma este înrolată, că toate contractele active sunt încărcate și că modificările se transmit la termen — neînrolarea costă 15.000–20.000 lei, contractele active neîncărcate 5.000–10.000 lei (HG 295/2025, art. 11 alin. (3)–(4)), iar netransmiterile curente 3.000–8.000 lei (art. 9 alin. (2)–(3)).
Pasul 4 - Pune în ordine regulamentul intern și dosarele de personal. Regulamentul intern este obligatoriu indiferent câți salariați ai (art. 241–242 Codul muncii), iar dosarul personal al fiecărui salariat trebuie păstrat la sediu, gata de prezentat la solicitare (HG 295/2025, art. 8).
Pasul 5 - Pregătește statele de plată și dovezile de plată a salariilor. Statele de plată dovedesc plata salariului (art. 168 alin. (1)–(2)) și se arhivează 5 ani (cele de la 1 ianuarie 2023 încoace), respectiv 50 de ani (cele anterioare). Verifică și corelația cu salariile plătite efectiv — munca subdeclarată se amendează cu 8.000–10.000 lei per salariat.
Pasul 6 - Cooperează în ziua controlului. Permite accesul și prezintă documentele cerute: refuzul costă 5.000–10.000 lei (Legea 108/1999, art. 23), iar refuzul nejustificat în cel mult 15 zile de la a doua solicitare, ca și împiedicarea intrării inspectorilor, sunt infracțiuni (art. 264 alin. (2)–(3) Codul muncii). Dacă vrei să fii pregătit și pentru celălalt control mare, vezi formularele obligatorii la controlul ANAF.
Întrebări frecvente
Poate veni ITM neanunțat?
Da — inspectorii de muncă au acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă în sediul oricărui angajator (Legea 108/1999, republicată, art. 19 lit. a)), regulă cu fundament în Convenția OIM nr. 81/1947, ratificată prin Decretul nr. 284/1973. Împiedicarea intrării organelor de control este infracțiune, pedepsită cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală (art. 264 alin. (3) Codul muncii).
Ce documente cere ITM la control?
Contractele individuale de muncă și copia lor la locul de muncă, evidența zilnică a orelor de muncă (art. 119 Codul muncii), statele de plată, regulamentul intern, dosarele de personal (HG 295/2025, art. 8), situația transmiterilor în REGES-Online și certificatele medicale de la angajare. Pe componenta SSM, inspectorii cer fișele de instruire SSM, fișele de aptitudini și evaluările de risc.
Ce amendă e pentru munca nedeclarată?
40.000 lei pentru fiecare persoană primită la muncă fără contract individual de muncă, cu plafon cumulat de 1.000.000 lei (art. 260 alin. (1) lit. e) Codul muncii, cuantum majorat prin Legea 239/2025, în vigoare din 18 decembrie 2025). Primirea la muncă fără transmiterea prealabilă în REGES sau cu contractul suspendat se amendează cu 20.000 lei/persoană, iar inspectorii pot dispune și sistarea activității — reluarea ei fără remediere este infracțiune.
Ce pățesc dacă refuz să prezint documentele?
Refuzul de a pune documentele la dispoziția inspectorilor se amendează cu 5.000–10.000 lei (Legea 108/1999, art. 23). Dacă refuzul nejustificat persistă mai mult de 15 zile de la a doua solicitare, fapta devine infracțiune, pedepsită cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală (art. 264 alin. (2) Codul muncii).
Regulamentul intern e obligatoriu și pentru firmele mici?
Da — regulamentul intern este obligatoriu pentru orice angajator, indiferent de numărul de salariați (art. 241–242 Codul muncii). Excepția pentru firmele cu sub 10 salariați a existat doar între mai 2021 și octombrie 2022 (OUG 37/2021, respinsă prin Legea 275/2022) și nu mai este în vigoare — un ghid care o mai menționează este depășit.
Ce controlează ITM în 2026?
Conform Programului cadru de acțiuni al Inspecției Muncii pentru anul 2026 (nr. 103/MNU/23.12.2025, publicat pe inspectiamuncii.ro): munca nedeclarată și subdeclarată în construcții, pază, service auto, depozite, comerț, restaurante/baruri, hoteluri și jocuri de noroc, verificarea înrolării în REGES-Online (trimestrele I–II), zilierii (Legea 52/2011), încadrarea străinilor, plus campanii în catering/livrare/curierat și la cabinetele medicale individuale.
Comandă formularele de evidență cerute la controlul ITM
Apărarea cea mai ieftină la un control ITM sunt formularele zilnice ținute la zi: condica de prezență, fișa de pontaj și fișa individuală de pontaj acoperă evidența orelor de muncă cerută de art. 119, iar registrul de intrări-ieșiri și fișa individuală de instruire SSM completează dosarul de control. Toate se livrează în variantă standard sau personalizate cu datele firmei; prețurile și opțiunile sunt pe pagina fiecărui produs.