Formulare pentru control ANAF

La un control ANAF, inspectorii fiscali cer registrele, evidențele și documentele firmei (Codul de procedură fiscală, art. 64 alin. (1)), iar sarcina de a dovedi operațiunile din declarații revine contribuabilului (art. 73 alin. (1)). Lipsa documentelor justificative sau a evidențelor cerute de lege poate duce la amenzi, la stabilirea prin estimare a bazei de impozitare și, când constatările ar putea constitui infracțiune, la sesizarea organelor de urmărire penală.

---

Ce verifică ANAF la un control fiscal?

Codul de procedură fiscală reglementează mai multe forme de control fiscal (titlul VI). Inspecția fiscală este cea mai amplă: poate fi generală, pentru toate obligațiile fiscale, sau parțială, pentru una sau mai multe (art. 115), și se face în termenul de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale - de regulă 5 ani, 10 ani pentru creanțele rezultate din fapte prevăzute de legea penală (art. 110 și art. 117). Controlul inopinat se face fără înștiințarea prealabilă a contribuabilului și cuprinde și controlul încrucișat, în care documentele și operațiunile firmei sunt verificate în corelație cu cele ale partenerilor ei (art. 134). Controlul antifraudă îl efectuează Direcția generală antifraudă fiscală, pe baza analizei de risc, pentru prevenirea și combaterea fraudei și evaziunii fiscale, fără informarea prealabilă a contribuabilului (art. 136). Verificarea documentară analizează coerența situației fiscale pe baza documentelor din dosarul fiscal (art. 148).

Inspecția fiscală verifică legalitatea și conformitatea declarațiilor fiscale, corectitudinea îndeplinirii obligațiilor fiscale, respectarea legislației fiscale și contabile și concordanța dintre declarații și evidența contabilă și fiscală, inclusiv fișierul standard de control fiscal (SAF-T) (Codul de procedură fiscală, art. 113). Durata unui control poate varia de la câteva zile, în cazul firmelor mici, până la câteva luni, în cazul marilor contribuabili sau al situațiilor complexe.

Baza legală pentru desfășurarea inspecției fiscale este Codul de Procedură Fiscală (Legea nr. 207/2015), cu modificările și completările ulterioare, care reglementează drepturile și obligațiile atât ale inspectorilor, cât și ale contribuabililor pe parcursul controlului.

---

Registrul Unic de Control (RUC)

Registrul Unic de Control este obligatoriu pentru persoanele juridice înregistrate la Registrul Comerțului (art. 1 alin. (1) din Legea nr. 252/2003); pentru celelalte categorii de contribuabili, inclusiv PFA, este opțional (art. 1 alin. (2)). Contribuabilii nou-înființați trebuie să îl achiziționeze în termen de 30 de zile de la data înregistrării (art. 6 alin. (3)), iar neachiziționarea și neprezentarea lui la control se sancționează contravențional. Explicația completă este în ghidul Ce este registrul unic de control?.

Registrul Unic de Control se eliberează contra cost de unitățile teritoriale ANAF din raza sediului social al firmei, pe baza certificatului de înregistrare (art. 6 alin. (1) din Legea nr. 252/2003). Legea nu stabilește un preț, ci prevede doar eliberarea „contra cost”; afișele ANAF Cluj, Sălaj și Constanța din iulie–august 2025 indică 30,25 lei. Registrul se tipărește de Compania Națională „Imprimeria Națională” — S.A. (art. 10), iar contravenția este tocmai neachiziționarea lui de la organul fiscal, motiv pentru care nu poate fi procurat de la furnizorii privați de tipizate.

Registrul Unic de Control se prezintă organelor de control specializate din domeniile enumerate de lege - financiar-fiscal, sanitar, protecția consumatorului, inspecția muncii, protecția împotriva incendiilor și altele (art. 2 alin. (1)); în practică, de exemplu ANAF, Inspecția Muncii (ITM), Direcția de Sănătate Publică (DSP), Direcția Sanitar-Veterinară (DSVSA) sau Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU). Înaintea începerii controlului, organul de control consemnează în registru numele persoanelor împuternicite, unitatea de care aparțin, numărul legitimației de control, numărul și data delegației, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada controlată și temeiul legal (art. 3 alin. (2)); la final se înscriu numărul și data actului de control (art. 4). Semnează atât organul de control, cât și reprezentantul legal al firmei (art. 2 alin. (2)). Constatările și măsurile dispuse se trec în actul de control, nu în registru.

Baza legală este Legea nr. 252/2003 privind Registrul Unic de Control. Sancțiunea pentru neachiziționarea registrului în termen este amendă contravențională de la 500 la 1.000 lei (art. 8 alin. (1) lit. a)), iar neprezentarea lui la solicitarea organelor de control se sancționează cu amendă de la 1.000 la 2.000 lei (art. 8 alin. (1) lit. b)). Întrucât fapta de neachiziționare figurează în lista aprobată prin HG nr. 33/2018, la prima constatare se aplică, de regulă, avertisment și plan de remediere, conform Legii prevenirii nr. 270/2017. Neprezentarea registrului este exclusă expres din acest regim (art. 6 alin. (4) din Legea nr. 270/2017) și se sancționează direct cu amendă.

---

Ce documente solicită ANAF la control

Formulare fiscale

Formularele fiscale sunt prima categorie verificată de inspectorii ANAF și trebuie să fie complete, corect întocmite și corelate între ele. Declarațiile fiscale verificate includ, după caz: D100 (declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat), D112 (declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate), D300 (decontul de TVA), D390 (declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare), D394 (declarația informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național) și D205 (declarația informativă privind impozitul reținut la sursă).

Pe lângă declarații, inspectorii solicită toate facturile emise și primite aferente perioadei verificate, jurnalele de TVA atât pentru vânzări, cât și pentru cumpărări, precum și evidența e-Factura, incluzând fișierele XML transmise în sistemul RO e-Factura și recipisele de confirmare aferente. Toate aceste formulare trebuie să fie corelate și să reflecte aceleași sume și operațiuni.

Documente justificative și de evidență (tipizate)

Orice operațiune economico-financiară se consemnează, în momentul efectuării ei, într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate și dobândește astfel calitatea de document justificativ (Legea contabilității nr. 82/1991, art. 6 alin. (1)); Codul de procedură fiscală obligă firma să folosească documentele primare și de evidență contabilă stabilite prin lege și să le completeze integral (art. 109 alin. (6)). La control, sarcina de a dovedi operațiunile revine contribuabilului (art. 73 alin. (1)), iar dacă evidențele lipsesc sau sunt incomplete, organul fiscal stabilește baza de impozitare prin estimare (art. 106 alin. (2) lit. b)). Tipizatele de mai jos sunt formularele obișnuite pentru aceste documente; ce folosește fiecare firmă depinde de activitatea ei:

• Registrul de casă - înregistrează operativ încasările și plățile în numerar efectuate prin casieria firmei și stabilește soldul de casă la sfârșitul fiecărei zile; se întocmește zilnic, pe baza documentelor justificative de încasări și plăți (OMFP 2634/2015, anexa 2, cod 14-4-7A). În contabilitatea în partidă simplă, încasările și plățile se consemnează în Registrul-jurnal de încasări și plăți (OMFP 170/2015).
• Monetarul - inventarul numerarului din casă pe cupiuri, la deschiderea sau la închiderea casei. Nu are model în nomenclatorul actual (OMFP 2634/2015) și nicio lege nu îl cere zilnic; normele de inventariere îl numesc o singură dată, la inventarierea numerarului de la sfârșitul exercițiului financiar (OMFP 2861/2009, pct. 29 alin. (3)). În rest, îl cer procedurile interne de casierie.
• Chitanțele emise - dovada încasării unei sume de bani de la un client, obligatorie când plata se face în numerar fără bon fiscal.
• Avizele de însoțire a mărfii - însoțesc marfa pe timpul transportului și se întocmesc de firmele care nu pot întocmi factura în momentul livrării, la transferul între gestiuni dispersate teritorial ale aceleiași firme și în alte situații stabilite prin procedurile proprii (OMFP 2634/2015, anexa 2, cod 14-3-6A). Legea cere ca bunurile să circule însoțite de un document de proveniență - factură, aviz sau alt document justificativ (Legea nr. 296/2023, art. LVI alin. (5)-(6)).
• NIR-urile (Notele de recepție și constatare de diferențe) - documentează intrarea mărfurilor în gestiune, cu verificarea cantității și calității față de factura furnizorului.
• Bonurile de consum - justifică consumul de materiale sau materii prime din gestiune pentru producție sau activitate curentă.
• Dispozițiile de plată/încasare - dispoziția către casierie pentru o plată sau o încasare în numerar, întocmită când nu există alt document prin care se dispune plata sau încasarea (de exemplu stat de salarii, aviz de plată) și la acordarea avansurilor (OMFP 2634/2015, anexa 2).
• Bonurile de transfer - documentează predarea la magazie a produselor finite și transferul bunurilor între gestiuni din incinta aceleiași firme; între gestiuni dispersate teritorial se întocmește avizul de însoțire a mărfii (OMFP 2634/2015, anexa 2, cod 14-3-3A).
• Fișele de magazie - nu sunt documente justificative, ci evidența intrărilor, ieșirilor și stocurilor pe fiecare fel de material și loc de depozitare, ținută document cu document (OMFP 2634/2015, anexa 2).
• Foile de parcurs - persoanele juridice deținătoare de vehicule eliberează foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care se deplasează în cursă (Regulamentul aprobat prin HG nr. 1391/2006, art. 27 alin. (2) lit. b)). Foaia justifică consumul de carburant, iar pentru vehiculele de cel mult 3.500 kg și cel mult 9 locuri folosite exclusiv în activitate, normele fiscale o cer, cu cel puțin categoria vehiculului, scopul și locul deplasării, kilometrii parcurși și norma proprie de consum (HG nr. 1/2016, Normele metodologice, titlul II pct. 16 alin. (2) și titlul VII pct. 68 alin. (2)).

Registre contabile obligatorii

Registrele contabile obligatorii sunt documentele contabile în care se înregistrează operațiunile consemnate în documentele justificative. Legea contabilității nr. 82/1991 numește trei: Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare (art. 20); persoanele fizice care țin contabilitatea în partidă simplă întocmesc Registrul-jurnal de încasări și plăți și Registrul-inventar (OMFP 2634/2015, anexa 1 pct. 48).

Registrul jurnal înregistrează cronologic toate operațiunile economico-financiare ale entității, în ordinea datei de întocmire sau de intrare a documentelor în entitate. Registrul inventar consemnează rezultatele inventarierii anuale a patrimoniului - active fixe, stocuri, creanțe, datorii. Cartea mare (Registrul cartea mare) grupează înregistrările pe conturi sintetice și permite urmărirea rulajelor și soldurilor fiecărui cont contabil. Toate trei se prezintă organelor de control, la cererea acestora (OMFP 2634/2015, anexa 1 pct. 37), sub formă de registre, foi volante sau listări informatice (pct. 44); Registrul-jurnal și Cartea mare ținute în program se listează la cererea organelor de control (pct. 45 și 47), iar firma care ține evidența electronic trebuie să păstreze și să prezinte și aplicația informatică cu care a generat-o (Codul de procedură fiscală, art. 109 alin. (4)).

Formulare de personal

Formularele de personal sunt verificate cu precădere în cadrul inspecțiilor care vizează contribuțiile sociale și impozitul pe venit. Inspectorii pot corobora aceste documente cu D112 și cu datele din REGES-Online (registrul general de evidență a salariaților, HG nr. 295/2025, care a înlocuit Revisal). Sunt cerute de regulă: evidența orelor de muncă - condicile de prezență sau fișele de pontaj -, obligatorie ca evidență, nu ca formular anume (art. 119 din Codul muncii), care stă la baza statului de salarii (OMFP 2634/2015, anexa 2). Ordinele de deplasare (se întocmesc „pentru fiecare deplasare”, OMFP 2634/2015, anexa 2) și deconturile de cheltuieli sunt documentele pe baza cărora se decontează diurnele și cheltuielile de transport și cazare. Contractele individuale de muncă și statele de salarii - acestea din urmă documente justificative (OMFP 2634/2015, anexa 2, cod 14-5-1) - pot fi, de asemenea, cerute.

Formulare de gestiune

Gestiunea stocurilor este un domeniu frecvent vizat la controlul ANAF, mai ales în comerț, producție și construcții. Inspectorii verifică corelarea dintre stocul scriptic (cel din evidența contabilă) și stocul faptic (cel existent fizic). Documentele de gestiune cerute de obicei sunt: fișele de magazie (evidența cantitativă per produs, acolo unde firma ține evidența stocurilor pe acest model - OMFP 1802/2014, pct. 289), listele de inventariere (întocmite cu ocazia inventarului anual sau la cererea ANAF) și procesele verbale de inventariere (care consemnează rezultatele și eventualele diferențe constatate, cu responsabilitățile aferente).

Contracte și alte formulare

Pe lângă formularele primare și registrele contabile, ANAF solicită și o serie de formulare conexe care demonstrează realitatea relațiilor comerciale. Contractele cu clienții și furnizorii justifică operațiunile comerciale și condițiile convenite (termene de plată, prețuri, condiții de livrare). Extrasele de cont bancar pentru întreaga perioadă verificată sunt coroborate cu facturile și chitanțele pentru a valida fluxurile financiare. Rapoartele fiscale de închidere zilnică (rapoartele Z) de la casa de marcat sunt documentele pe care organele fiscale le au în vedere la verificarea veniturilor și se păstrează 5 ani, calculați de la 1 iulie a anului următor încheierii exercițiului financiar (OUG nr. 28/1999, art. 4 alin. (8)).

---

Ce tipizate trebuie să ai pregătite pentru control ANAF?

Lista de mai jos cuprinde tipizatele pe care o firmă le are de obicei la un control ANAF, după activitatea ei:

• Registru de casă ✓
• Monetar ✓
• Chitanțiere ✓
• Facturiere ✓
• Avize de însoțire a mărfii ✓
• NIR-uri (Note de recepție) ✓
• Bonuri de consum ✓
• Dispoziții de plată/încasare ✓
• Bonuri de transfer ✓
• Fișe de magazie ✓
• Foi de parcurs ✓
• Condici de prezență ✓
• Fișe de pontaj ✓
• Ordine de deplasare ✓
• Registrul Unic de Control ✓

Toate tipizatele trebuie completate corect, în ordine cronologică, fără ștersături sau modificări neasumate, și arhivate conform termenelor legale. Documentele se completează integral (Codul de procedură fiscală, art. 109 alin. (6)); greșelile se corectează prin tăierea cu o linie și înscrierea alături a textului corect, cu semnătura celui care corectează și data (OMFP 2634/2015, anexa 1 pct. 14). Dacă evidențele sau documentele prezentate la control sunt incorecte ori incomplete, organul fiscal stabilește baza de impozitare prin estimare (art. 106 alin. (2) lit. b)).

---

Cât timp trebuie arhivate formularele?

Regula generală privind arhivarea formularelor financiar-contabile a fost modificată prin Legea nr. 36/2023, care a redus termenul standard de la 10 ani la 5 ani, calculați de la data de 1 iulie a anului următor celui în care s-a încheiat exercițiul financiar la care se referă formularele. Termenul privește registrele de contabilitate obligatorii și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate (art. 25): facturi, chitanțe, avize, NIR-uri, registrul de casă, bonuri de consum, foi de parcurs. Fișele de magazie sunt documente de evidență, nu justificative, și nu au un termen propriu - păstrarea lor tot 5 ani este alegerea prudentă. Documentele care atestă proveniența unor bunuri cu durată de viață mai mare de 5 ani se păstrează pe durata de viață utilă a acestora (OMFP 2634/2015, anexa 1 pct. 40).

Există excepții importante de la regula celor 5 ani. Situațiile financiare anuale (bilanțul, contul de profit și pierdere, notele explicative) se păstrează 10 ani (Legea contabilității nr. 82/1991, art. 35 alin. (3)); pentru documentele de înființare a societății (actul constitutiv, certificatul de înregistrare, hotărârile AGA) Legea contabilității nu stabilește un termen - în practică se păstrează pe toată durata existenței firmei. Statele de plată au același termen de 5 ani — art. 25 îl prevede expres „inclusiv pentru statele de salarii"; pentru cele întocmite înainte de 2023, când termenul era de 50 de ani, legea nu are dispoziții tranzitorii, așa că este prudent să nu fie eliminate, mai ales cele dinainte de 1 aprilie 2001, pe baza cărora se eliberează adeverințele pentru pensie.

---

Ce amenzi riști dacă lipsesc formularele?

Sancțiunile pentru lipsa formularelor la un control ANAF sunt reglementate prin Legea contabilității nr. 82/1991 și prin Codul de Procedură Fiscală, iar cuantumul lor variază în funcție de gravitatea abaterii. Nerespectarea reglementărilor privind întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile, precum și păstrarea și arhivarea lor, se sancționează cu amendă contravențională de la 2.000 la 20.000 lei (art. 41 pct. 2 lit. c) și art. 42 alin. (1) lit. c) din Legea 82/1991, cuantum majorat prin OUG 115/2023). Pentru Registrul Unic de Control, neachiziționarea în termen se sancționează cu amendă de 500-1.000 lei, iar neprezentarea la solicitarea organelor de control cu amendă de 1.000-2.000 lei, aplicate de organele de control specializate (Legea nr. 252/2003, art. 7 și art. 8); la prima constatare a neachiziționării se aplică, de regulă, avertisment cu plan de remediere (Legea nr. 270/2017).

Pentru declarațiile fiscale nedepuse, legea prevede amendă (Codul de procedură fiscală, art. 336 alin. (1) lit. b)) și stabilirea din oficiu a creanțelor fiscale prin decizie de impunere, după o înștiințare și un termen de 15 zile (art. 107). Dacă evidențele contabile sau fiscale ori documentele prezentate la control sunt incorecte, incomplete sau lipsesc, organul fiscal stabilește baza de impozitare prin estimare, identificând elementele cele mai apropiate de situația de fapt (art. 106 alin. (2) lit. b) și alin. (3)). La diferențele stabilite se adaugă dobânzi și penalități de întârziere (art. 173) și, după caz, penalitatea de nedeclarare (art. 181).

Când constatările inspecției fiscale ar putea întruni elementele unei infracțiuni, organul de inspecție fiscală are obligația să sesizeze organele de urmărire penală (Codul de procedură fiscală, art. 132 alin. (1)). Evaziunea fiscală se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă (Legea nr. 241/2005, art. 9 alin. (1), în forma Legii nr. 126/2024), iar refuzul nejustificat de a prezenta documentele legale în cel mult 15 zile de la somație, cu închisoare de la un an la 6 ani (art. 4).

---

Întrebări frecvente (FAQ)

Ce se întâmplă dacă nu am toate formularele la control ANAF?

Organul fiscal poate cere registrele, evidențele și documentele la sediul său sau la domiciliul fiscal al firmei (Codul de procedură fiscală, art. 64 alin. (1)-(2)); nepunerea lor la dispoziție este contravenție, cu amendă de 6.000-8.000 lei (25.000-27.000 lei pentru contribuabilii mijlocii și mari) (art. 336 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. a)). Sarcina de a dovedi operațiunile revine contribuabilului (art. 73 alin. (1)): dacă evidențele lipsesc sau sunt incomplete, organul fiscal stabilește baza de impozitare prin estimare (art. 106 alin. (2) lit. b)), iar la diferențe se adaugă dobânzi și penalități de întârziere (art. 173). Lipsa documentelor justificative se sancționează și potrivit Legii contabilității, cu amendă de la 2.000 la 20.000 lei (art. 41 pct. 2 lit. c) și art. 42 alin. (1) lit. c)).

Cât durează un control ANAF?

Durata unui control ANAF variază semnificativ în funcție de tipul controlului și de complexitatea activității verificate. Codul de procedură fiscală fixează durata maximă a inspecției fiscale: 180 de zile pentru contribuabilii mari, pentru cei cu sedii secundare, indiferent de mărime, și pentru nerezidenți; 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii; 45 de zile pentru ceilalți contribuabili (art. 126 alin. (1)). Perioadele de suspendare nu intră în calcul, iar inspecția nefinalizată în dublul acestor termene încetează (art. 126 alin. (2)). Controlul inopinat durează cel mult 30 de zile (art. 134 alin. (3)).

Pot refuza un control ANAF?

Nu. Firma are obligația să colaboreze la constatarea stărilor de fapt fiscale: să dea informații și să prezinte la locul inspecției toate documentele și orice alte date necesare (Codul de procedură fiscală, art. 124 alin. (2)). Nepunerea la dispoziție a registrelor, evidențelor și documentelor cerute este contravenție (art. 336 alin. (1) lit. c)), iar refuzul nejustificat de a prezenta documentele legale în cel mult 15 zile de la somație este infracțiune (Legea nr. 241/2005, art. 4). Inspecția se desfășoară, de regulă, la sediul organului fiscal (art. 125 alin. (1)). Firma are și drepturi: să fie înștiințată prin aviz de inspecție fiscală - cu 30 de zile înainte pentru contribuabilii mari și cu 15 zile pentru ceilalți - și să ceară o singură dată, pentru motive justificate, amânarea începerii (art. 122 alin. (2) și (5)); controlul inopinat și cel antifraudă se fac fără înștiințare (art. 134 și art. 136). Pe toată durata inspecției poate beneficia de asistență de specialitate sau juridică (art. 124 alin. (3)), trebuie informată asupra constatărilor și își poate exprima punctul de vedere (art. 130), iar actele emise în urma controlului se pot contesta (art. 268).

Ce este Registrul Unic de Control?

Registrul Unic de Control este un formular obligatoriu, reglementat prin Legea nr. 252/2003, în care se evidențiază controalele efectuate la contribuabil de organele de control specializate. Scopul său este de a asigura transparența activității de control și de a permite urmărirea tuturor verificărilor efectuate asupra unei entități. Registrul se completează de către inspectorul care efectuează controlul, nu de către reprezentantul firmei. Trebuie achiziționat în termen de 30 de zile de la data înregistrării și se ține la sediul social și la fiecare sediu secundar pentru care s-au eliberat avize, autorizații sau acorduri de funcționare (art. 5 alin. (2)).

Ce formulare tipizate trebuie să aibă o firmă?

Legea nu impune o listă fixă de tipizate. O societate înregistrată la Registrul Comerțului trebuie să țină Registrul Unic de Control (Legea nr. 252/2003, art. 1 alin. (1)) și să consemneze fiecare operațiune economico-financiară, în momentul efectuării ei, într-un document justificativ (Legea contabilității nr. 82/1991, art. 6 alin. (1)). Formularele depind de activitate: registrul de casă, dacă firma are operațiuni cu numerar prin casierie; chitanțierul, pentru încasările în numerar fără casă de marcat; facturierul, mai ales la vânzările către persoane fizice (între firme, factura este cea din RO e-Factura); NIR-ul, în cele șase cazuri în care norma îl cere (OMFP 2634/2015, anexa 2); avizul de însoțire a mărfii, când factura nu se poate întocmi la livrare; bonurile de consum și de transfer, la mișcările din gestiune; fișele de magazie, dacă firma ține pe acest model evidența cantitativă a stocurilor. Angajatorul ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat (Codul muncii, art. 119 alin. (1)) - condica de prezență și fișa de pontaj sunt formularele obișnuite pentru ea. Pentru vehiculele care se deplasează în cursă, persoanele juridice eliberează foaie de parcurs sau ordin de serviciu (Regulamentul aprobat prin HG nr. 1391/2006, art. 27 alin. (2) lit. b)).

---

Comandă formulare tipizate pentru firma ta

Nu lăsa firma să rămână fără formularele de care are nevoie. Pe formularetipizate.ro găsești tipizatele din acest ghid, în variante standard (cu antetul tipizat) sau personalizate cu datele firmei tale.

Categoriile de produse disponibile pe formularetipizate.ro:

• Registre de casă și monetare - registrul de casă A4, monetarul A5 sau A6; ambele în 50 seturi autocopiative în 2 exemplare sau 100 file într-un exemplar
• Chitanțiere - A5 sau A6, cu sau fără personalizare
• Facturiere - A4 sau A5, autocopiativ, cu personalizare CUI/denumire firmă
• Avize de însoțire a mărfii - A4 sau A5, 2 sau 3 exemplare autocopiative
• NIR-uri (Note de recepție) - A4, 50 seturi autocopiative în 2 exemplare sau 100 file într-un exemplar
• Bonuri de consum - 1/2 A4 (105×297 mm), 50 seturi autocopiative în 2 exemplare sau 100 file într-un exemplar
• Dispoziții de plată/încasare - A5 sau A6, carnet de 100 file, un exemplar tipărit față-verso
• Bonuri de transfer - 1/2 A4 (105×297 mm), 50 seturi autocopiative în 2 exemplare sau 100 file într-un exemplar
• Fișe de magazie - A5, pe carton
• Foi de parcurs - A4 sau A5, 100 file, tipar față-verso
• Condici de prezență - registru A4, 100 file
• Fișe de pontaj - A4, lunar
• Ordine de deplasare - A5, hârtie normală

Produsele sunt disponibile pentru livrare rapidă în toată țara. Comenzile se onorează atât în cantități mici (pentru firme mici și microîntreprinderi), cât și în cantități mari (pentru firme cu mai multe puncte de lucru sau distribuitori).

Nu aștepta controlul ANAF - asigură-te că ai toate tipizatele la zi.